Studying the river Bîc (April 2013)

The River Bîc, which flows through the capital of Moldova is treated like an unloved step-child. The river itself and its immediate surroundings serve as a dumping site for all sorts of trash and polluted water. There are people working against this, for example the National Environment Center (http://www.environment.md/index.php/en) but more people (and decision makers) need to open their eyes to the issue at hand.

Despite flowing through the capital, the river also gets a fairly small amount of attention from scientists. Our impression is that they mostly focus on the rivers Prut and Dniestr. This is understandable since these rivers are much bigger but the amount of pollution in Bîc made us interested in working with it.

Therefor, during a two-month stay we, two students from the Royal Institute of Technology (Mikael Gillefalk and Felix Lindberg) are studying the river Bîc with focus on the sediments and the sediment transport. The river water is heavily polluted, with the biggest impact coming from activities in the city of Chișinău. We wanted to investigate how the pollution level in the sediments varies along a long stretch of the river. We also wanted to estimate how the sediment transport varies from day to day.

Sediment sampling

The sediment sampling was done in corporation with the State Hydrometeorological Service of Moldova. We started in the village Sipoteni, located about 60 km northwest of Chișinău, upstream Călărași and Strașeni, two cities that both affect the quality of the river water. This way we hoped to get a sample of sediments that wasn’t heavily affected by any human activity.

sipoteni_web
Felix working with the tube sampler. Here, the river is very small, more a creek than a river. You can also tell that that the water contains little amount of sediments (except for what is being stirred up be our work).

In total, we took samples from six points along the river Bîc. It was interesting to witness how it changes on its way from Sipoteni all the way to Gura Bîcului where it flows into the river Dniestr. On its way through Chișinău the river is sadly enough better described as a wastewater channel.

varnita_web
A lagoon suitable for sediment sampling, created by clay and trash.

varnita-fire_web
Picture taken 20 meters from the river. We witnessed a few trolleys dumping different kinds of trash on the ground and into a hole, setting fire to the trash and driving away. Whatever is in the ashes will eventually be transported into the river with rainwater.

On our fourth expedition day we reached the point where Bîc flows into Dniestr. We’ve been told that when Bîc is really dirty you can see a black plume reaching into Dniestr. Not this day though.

gura_web
Next to the water junction we had a short conversation with a man telling us that we should come back in the summer when he’s there fishing.

We sampled a few hundred meters upstream the outflow. This was the last of our six points.

gura-sampling_web
A joint Swedish-Moldovan collaboration. Felix and Anatol hard at work. Mikael supervising.

Next week we will start analyzing the sediments for heavy metals, pesticides and nutrients. We look forward to seeing the results but need to keep in mind that sediment sampling can be tricky. The conditions can vary a lot, even within a small area. A complete picture of the sediment situation in Bîc is too much to hope for but we will lay a piece to the puzzle.

Sediment transport

Aside from our sediment sampling, we are also going three times per week to get water samples from the river. The water is later analyzed for suspended solids. The results tell us how the sediment transport varies.

On March 21st we were accompanied by Bianca Stumptner who documented our endeavors.

The-site_web
This is where we go to sample the water, taking microbus 171.

Tree_web
This tree, aside from looking nice, is actually helping us to determine the water level and the speed of the water.

Glove_web
We try to play it safe.

Ruler_web
Measuring the water level.

Throwing-sticks_web
Felix throws sticks into the water.

Counting_web
We have measured a distance of 7.2 meters between two trees. To get the speed of the water Mikael clocks the stick travelling this distance, a simple but quite accurate method.

A few weeks back, we measured the depth at a right angle to the river bank. Using those results together with the speed of the water we get an estimate of the river discharge at our sample station.

wade3_web
Nice pants.

When we get home we filter the samples through a home-built filtering device. Again, simple but working.

filter_web
Making sure that there’s only one filter being used.

device_web
All devices using duct tape are by definition great devices.

pouring_web
Pouring water into the tube. Gravity is used to force the water through the filter.

We hope this post explains something of what we are doing. If you have any questions or wish to contact us, swing by our blog at moldocast com and drop us a line!

potential_web
Picture showing the potential Bîc has to become a place for recreation for the inhabitants of Chișinău.

by Mikael GILLEFALK and Felix LINDBERG

photos by Mikael GILLEFALK, Felix LINDBERG, Bianca STUMPTNER

Primăria Municipiului Chișinău, Nr. U – 2255/13 din 21.03.2013 (Green Hills Nistru SRL vs Biblioteca Națională)

La data de 25 martie 2013 am primit în căsuța poștei electronice următoarea scrisoare, care a fost emisă drept răspuns la demersul Consiliului de Administrare al Bibliotecii Naționale, în care se solicita Prim-ministrului Republicii Moldova și Primarului General al Primăriei Municipiului Chișinău (în copie către Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Ministerului Culturii), să examineze și soluţioneze cazul legat de intenţia firmei Green Hills de a construi un edificiu privat în spaţiul dintre cele două blocuri ale Bibliotecii Naționale, în zona de protecţie a unui monument de arhitectură de importanţă naţională (pe str. 31 August 1989, nr. 78, Chișinău).

Ceea ce contează pînă la urmă este că chiar Primăria vine cu două soluții posibile pentru rezolvarea problemei dintre care a doua pare a fi cea mai potrivită:

- răscumpărarea terenului privat și rezilierea contractului de arendă cu acordul proprietarului

- declararea, conform legislației, a utilității publice de stat asupra terenului amplasat între cele două clădiri ale Bibliotecii Naționale și exproprierea terenului în condițiile legii

00000001_web

00000002_web

- – -

Despre nevoia organizării unor dezbateri publice pe marginea proiectului propus de Green Hills Nistru SRL în fața Bibliotecii Naționale s-a scris aici

Scrisoare referitoare la preconizata construcţie în zona de protecţie a monumentului de arhitectură din str. 31 August 1989, nr. 78, Chișinău

Scrisoare Primului Ministru al Republicii Moldova şi Primarului General al Municipiului Chişinău referitoare la preconizata construcţie în zona de protecţie a monumentului de arhitectură din str. 31 August 1989, nr. 78, Chișinău

Prim-ministrului Republicii Moldova, dlui Vlad Filat
Primarului General al Municipiului Chişinău, dlui Dorin Chirtoacă
Copia:Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Ministerului Culturii

Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule primar general,

Prin prezentul demers, Consiliul de Administraţie al Bibliotecii Naţionale solicită intervenţia dvs în vederea examinării şi soluţionării cazului legat de intenţia firmei Green Hills de a construi un edificiu privat în spaţiul dintre cele două blocuri ale instituţiei noastre, în zona de protecţie a unui monument de arhitectură de importanţă naţională. Noi luptăm de doi ani împotriva acestei iniţiative, am câştigat, împreună cu Primăria şi Ministerul Culturii un proces de judecată cu firma Green Hills. Recent, însă, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice a aprobat un nou proiect al firmei, astfel că lupta noastră trebuie luată de la început [...]

textul integral al scrisorii

semnaturi

sursa: http://bnrm.md/

- – -

Despre nevoia organizării unor dezbateri publice pe marginea proiectului propus de Green Hills Nistru SRL în fața Bibliotecii Naționale s-a scris aici

SPACES: Turul situaționist al Chișinăului cu Vladimir US / Situationist tour of Chisinau

IMG_8956_web

– – scroll down for English version – – -

RO
- – – – -

(A fost un semi tur derive – am folosit aceste cîteva ore ca să vizitez două locuri pentru care nu am reuşit să găsesc timp înainte. Totuşi, explorarea mediului urban mi-a luat de două ori mai mult timp decât am planificat).

IMG_3509_web

Am început plimbarea mea de-a lungul străzii Bucureşti, spre Stadionul Republican (astăzi demolat).

Îndată ce am părăsit Apartamentul Deschis (unde Mikheil ne-a prezentat scopul turului situaţionist al Chişinăului şi noţiunea de derive), am zărit o casă demolată în partea stîngă, chiar peste drum. Faţada casei era singurul element care s-a păstrat şi puteai privi înăuntru prin geamuri pentru a observa ruinele. Casa a fost demolată pentru a fi vândută mai uşor. De fapt, ceea ce a contat pentru propietar a fost preţul terenului, şi nu valoarea istorică sau arhitecturală a unei construcţii tipice pentru Chişinăul vechi, precum este cazul acestei case. Demolarea ei a concis cu protestele unei noi mişcări numită “Poştaşii Chişinăului”, care la acel moment făcea primii săi paşi. Astăzi încă poţi vedea pe faţada casei un număr de telefon 06801555, urmat de textul: Продам 4 сотки земли (Vând 4 ari de teren). Read more…

EE-LAB: ACTIVĂRI URBANE – conferinţă şi discuţii, 15 februarie 2013, ora 14:30

2_web

EE-LAB: ACTIVĂRI URBANE – conferinţa şi discuţii

eveniment organizat de Asociaţia Oberliht în colaborare cu Asociația Zeppelin, Archis Interventions, UTM / Facultatea Urbanism şi Arhitectură și susținut de Fundația ERSTE
15 februarie 2013, ora 14:30
locaţie: Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Urbanism și Arhitectură, catedra Arhitectură
bd. Dacia 39, blocul 9, et. 2, sala 212, Chişinău

imprimă afișul în format PDF / print the poster

După prăbuşirea regimurilor totalitare, oraşul sud-est european a devenit scena unei lupte între nenumărate interese private: schimbarea socială dramatică de la obligaţia de-a fi „toţi la fel” la „fiecare pentru el” este valabilă şi pentru oraşul post-socialist.
În ultimii ani au apărut şi au devenit din ce în ce mai puternice reacţiile la aceste evoluţii. În loc doar să se plângă şi să stea să aştepte „comenzi corecte”, arhitecţii, artiştii şi organizaţiile societăţii civile încep să colaboreze şi să ofere proiecte urbane independente, răspunsuri la situaţii de interes public şi vital. Read more…

SPACES: Turul situaționist al Chișinăului cu Pierre Morel

IMG_3505_web

Oare a existat Chișinăul înainte de mine? Nu știu, nu cred… Desigur au fost niște semne, niște pictograme pe hartă, dar orașul cum este acuma, eu l-am ctitorit și este orașul meu. Și de fiecare dată cînd mai fac o plimbare prin el, îl mai organizez și-i mai întregesc geografia și istoria.

De cînd l-am adus la existență am înțeles că Chișinăul este o prințesă fără prinț. Nu neg că este capitala țării. Cine ar putea contesta acest fapt, dacă se știe că anume statutul de capitală a permis să se ridice aici cele mai urîte edificii din spațiul danubio-carpato-pontic? Am integrat și acest parametru în planurile mele și este prevăzut ca racheta care servește de sediu la președinție să pornească spre Alfa Centauri cînd se va dovedi că nici o formă de viață nu există acolo și cu rezerve de combustibil care să nu permită returul pe Pămînt. Dacă e să vorbim de primărie – nu există așa ceva la Chișinău. Într-adevar este o clădire, tip casă de modă de pe vremuri, care se pretinde primărie, dar nu are nimic serios, și nu se simte să aibă «locatar». Pentru că de regulă un primar este un om cu caracter, cu proiecte, cu excese chiar, care imprimă personalitatea sa orașului pe care îl guvernează. Nimic asemănător la Chișinău, așa că am mîinile și imaginația libere. Read more…

Green Hills Nistru SRL vs Biblioteca Națională – nevoia unor dezbateri publice

IMG_0663_edit_web

foto: Bianca STUMPTNER

Îngrădirea spațiului public sau comercializarea lui (vezi cazul Green Hills Nistru) reprezintă o metodă de expropriere/înstrăinare a locuitorilor unui oraș de un bun comun, sau o condiționare a utilizării lui (din cetățean ești transformat în consumator), la fel, cum sînt sistematic privați chișinăuienii de sentimentul apartenenței la oraș datorită demolării unor clădiri de patrimoniu arhitectural, cu o valoare istorică (în general datorită schimbării radicale/abrupte a peisajului urban) – cazul de referință al vechei poște, care mai este încă prezentă în memoria colectivă.

În acest caz valoarea arhitecturală/artistică alături de cea istorică/de patrimoniu formează o nouă valoare, la fel de importantă, ce le unește pe celelalte două – cea de bun comun, care aparține comunității și care trece dincolo de valoarea financiară a terenului pe care este amplasat un monument sau altul, sau de valoarea obiectului în sine – iar în acest caz comunitatea are dreptul de a decide soarta acestui bun (comun), comunitatea are responsabilitatea, poate și ar trebui să-l revendice, fie monumentul, fie peisajul urban (spațiul construit, spațiul natural sau golul din peisaj). Read more…

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 29 other followers