DSC_7451_web

– – – scroll down for English version – – –

RO
– – – – –

Conferință internațională: Spațiile Publice în Post-Socialism: incluziune, excluziune și practici de revendicare

17-18 septembrie 2013, Chișinău

INVITAȚIE

Stimată/e Doamnă/Domn,

Asociația Oberliht vă invită să participați la conferința internațională Spațiile Publice în Post-Socialism: incluziune, excluziune și practici de revendicare, ce se va desfășura la Chișinău în perioada 17-18 septembrie a.c., în sala de conferințe a hotelului Regency (str. Sfatul Ţării nr. 17, Chișinău), începând cu ora 13:00.

Conferința reunește cercetători, arhitecți, activiști, curatori și artiști din Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Macedonia, Albania, Polonia și Ungaria, care sunt preocupaţi de studierea spațiilor publice și problemele legate de definirea şi configurarea acestora în perioada post-socialistă.

În cadrul conferinței vor fi abordate probleme ce țin de degradarea spațiilor publice existente, privatizarea infrastructurii cultural-istorice şi sportive, a spațiilor verzi și a altor proprietăți publice, utilizarea spațiilor publice și transformarea lor prin activități de profit. De asemenea, în cadrul discuţiilor vor fi abordate un şir de fenomene sociale ca excluziunea unor grupuri sociale (minorități religioase, persoane cu dizabilități, persoane cu orientare sexuală netradițională, grupuri social-vulnerabile etc.) de la utilizarea spațiilor publice, practici coruptibile și lipsa transparenței în procesul de privatizare și administrare a proprietății publice etc.

Experţii naţionali şi internaţionali vor avea posibilitate să prezinte studii de caz, în care societatea civilă şi grupurile de cetățeni s-au mobilizat și au încercat să se opună proceselor de deturnare a spaţiilor publice, şi au reuşit să mobilizeze societatea pentru luarea de atitudine civică. Participanţii la conferinţă vor dezbate conceptul de cetățenie activă și vor propune noi forme de participare civică, menite să aducă soluţii pentru dezvoltarea şi armonizarea spaţiilor publice.

Această conferinţă finalizează proiectul Deschiderea spaţiului public către cetăţeni: inovare şi incluziune, implementat de Asociaţia Tinerilor Artişti Oberliht din Moldova în parteneriat cu Asociaţia Utopiana.am din Armenia, Fundația Centrul de Artă Contemporană din Ucraina, Asociaţia GeoAIR din Georgia şi Institutul pentru dezvoltare Urbană Oikodrom din Austria, cu sprijinul financiar al Programului Est Est Fără Frontiere al Fundaţiei Soros-Moldova. Evenimentul este parte componentă a proiectului european SPACES, implementat în cadrul programului: Centrul Civic al Chișinăului – dincolo de liniile roșii (https://chisineu.wordpress.com/proiecte/ccc-liniile-rosii) de Asociaţia Tinerilor Artişti Oberliht din Moldova în colaborare cu experţii din ţările-participante.

IMG_2612_web

PROGRAM

17 septembrie 2013

13:00-15:00 Sesiunea 1: Poilitici urbane

Ștefan RUSU, Dușanbe/Chișinău
curator, editor, artist visual, producător de film, Centrul pentru Artă Contemporană, Chisinau, [KSA:K], în prezent activează la Dușanbe Art Ground, Tadjikistan

Politica urbană neo-liberală din spatele Bulevardului D. Cantemir și transformarea spațiului public din Chișinău.
De ce trebuie să implementăm astăzi planuri urbanistice „expirate”, vechi de 60-70 de ani? Această contribuție va analiza politicile de planificare urbană din Chișinău implementate de administrația neo-liberală orașului după 1992 și impactul politicilor de privatizare ale sferei publice. Un alt aspect important este expunerea tendințelor de gentrificare din contextul politicilor neo-liberale din ultimul deceniu și impactul pe care acestea l-au avut asupra centrului orașului. Care ar putea fi alternativa la Bulevardul D. Cantemir? Definirea unui plan de acțiune preliminar adresat activiștilor societății civile pentru apărarea și protejarea zonei vechi a orașului și a locuitorilor acestuia.

Vitalie SPRÎNCEANĂ, Chișinău
Sociolog, activist, George Mason University

(Micro)revendicarea spațiului public din Chișinău
În Chișinău și în alte părți, cetățenii se auto-performează uneori, adesea ilegal, pin gesturi de privatizare / control / comercializare / apropriere a spațiilor publice. Practici cum ar fi: parcajul ilegal în parcuri / pe trotuare, aproprierea băncilor din parcurile publice pentru a comercializa marfă etc. reprezintă o imagine obișnuită pentru Chișinău. În același timp, la același micro-nivel, am văzut în Chișinău cum s-au conturat practici interesante de revendicare a spațiului public fără ajutorul statului. Acestea sunt câteva din acțiunile artistice care au scopul de a nega accesul mașinilor în zone specifice – Strada București nr. 68, Stop Ham și altele. Aceste practici au, de asemenea, efectul de a reprezenta un cadru ne-statal de acțiune politică, o scenă publică pe care problema cetățeniei și a participării politice este perpetuu renegociată.

Igor TYSHCHENKO, Kiev
Cercetător, Centrul de Studii Sociale, Kiev

Reînnoire urbană, dezvoltare axată pe automobile și problema excluderii: Cazul Kievului
Puterea discursului privind reînnoirea urbană și dezvoltarea infrastructurii de transport pare să cuprindă procese din ce în ce mai puternice de comercializare extensivă, automobilizare rigidă și pierdere a spațiilor publice în Kievul contemporan. Principala problemă este că această prezentare subliniază excluderea grupurilor vulnerabile de utilizatori ai spațiilor publice – persoane cu mobilitate redusă, oameni fără adăpost, părinți cu copii și bicicliști prinși în acest proces de reînnoire urbană. Vom pune în discuție atât perspectiva generală a problemei, cât și cazurile particulare de apărarea a dreptului public la acces.

Ruben AREVSHATYAN, Erevan
Președinte AICA-Armenia, Institutul de Artă Contemporană, Universitatea Armeană Deschisă

Reclamarea publicului sau paradoxurile conștiinței publice post-sovietice (cazul Erevan)
În diferite orașe din țările post-sovietice, am constatat mai multe cazuri de rezistență publică activă pentru protejarea edificiilor și teritoriilor moștenite din trecutul sovietic și care au avut o funcție publică. În ultimii 5 ani, orașul Erevan a trecut prin transformări interesante și intense în ceea ce privește noile grupuri sociale emergente și noile discursuri publice cu privire la protejarea, funcția și noțiunea în sine de spații publice și terenuri urbane.

IMG_6235_web

15:30-17:00 Sesiunea 2: Excluziune și incluziune în spațiul public

Mikheil SVANIDZE, Tbilisi
Cercetător, Ilia State University

Educație publică informală în Georgia – o analiză atentă a două cazuri
În această lucrare analizez două cazuri de educație care nu au legătură directă cu instituțiile de educație (publice sau private) și care sunt, teoretic, spații publice de educație – gratuite și accesibile oricui. Am analizat două forme diferite de lecturi publice, ambele de pe străzile orașului Tbilisi, atât din perspectiva „educatorului”, cât și din cea a spectatorului și am analizat relația de putere care acționează în ambele cazuri. La o evaluare scurtă, am analizat variabilele cheie cum ar fi accesibilitatea, includerea, motivația politică, impactul pe termen lung, chestionând afirmația că universitățile deschise tuturor, academiile stradale și altele asemenea sunt vehicule suplimentare importante, mai ales în spațiul post-sovietic, în care educația formală a rămas în urmă din mai multe puncte de vedere.

Anna KHVYL, Kiev
Fundația Centrul pentru Artă Contemporană, Universitatea Națională Kyiv-Mohyla Academy

Arevik MARTIROSYAN, Erevan
Consilier, Centrul pentru Studii Gender și Leadership YSU, Institutul pentru Drepturile Omului și Democrație

Revendicarea nopții: teamă, siguranță și diviziuni de gen în spațiul public
Studiul spațiilor publice în orașele post-socialiste, al regimului de proprietate a acestora, al comercializării, incluziunii și excluziunii ar trebui să țină cont de aspectul gender al spațiului. Ne propunem să abordăm problema fricii, a violenței gender și să sugerăm instrumente practice cu ajutorul cărora putem face spațiul urban mai sigur pentru femei.

Levan ASABASHVILI, Tbilisi
Arhitect, activist, Urban Reactor

Lupta pentru adăpost într-o clădire publică abandonată din Tbilisi
Una din cele mai recente probleme cu care se confruntă societatea georgiană este aceea a spațiului public și a bunurilor publice. Această lucrare va analiza conflictul dintre oamenii fără adăpost și sectorul public și privat. În octombrie 2012, când puterea s-a schimbat la guvernare, oamenii fără adăpost au ocupat mai multe clădiri publice abandonate și o clădire privată. Deși experiența rezistenței publice este foarte limitată la noi, prin studii comparative ale acestui caz cu alte mișcări similare și prin analiza problemelor ideologice și a altor aspecte, lucrarea aceasta va încerca să discute instrumentele tactice, cât și potențialul strategic mai vast al unor asemenea mișcări reduse și legătura dintre acestea și activismul politic de stânga.

Levente POLYAK, Budapesta
Centrul Maghiar de Arhitectură Contemporană

Budapesta Civică: Activism, politică și comercializare într-un oraș post-socialist
Starea de incompletitudine a tranziției democratice a Ungariei este vizibilă mai ales în orașe, unde inegalitățile devin înscrise în spațiul urban. În ultimii ani, câteva inițiative noi au apărut în Budapesta și au încercat să creeze diferite platforme pentru supravegherea transformărilor urbane. În atenția acestor mițcări au intrat mai ales procesele de demolare, problema locativă, spațiile vacante și dispariția spațiilor publice. În cadrul prezentării mele voi prezenta câteva studii de caz în care aceste noi mișcări sociale își apără dreptul de a participa la procesul de regenerare urbană.

IMG_6281_web

17:00-18:30 Sesiunea 3: Participare, cooperare și organizare

Saimir KRISTO, Tirana
Co-Plan Institut pentru Dezvoltarea Habitatului, Tirana

Transformarea peisajului urban prin contribuție socială și planificare urbană participativă
Contextul meta-tranzițional al Albaniei prezintă cazul unui peisaj urban care poate fi caracterizat drept incubator pentru dezvoltarea privată. Au existat în țară cazuri de succes, în ultimii 15 ani, de mici programe pilot care au beneficiat de pe urma puterii private și care le-au transformat în mecanisme ce pot veni în folosul interesului public. Cazuri de Co-Plan în intervenții publice și planuri urbane de reglementare ale Fier, Bathore și Kamza etc.
Cazurile Zagori, Burrel, Kruma și Bajram Curri din Albania vor fi prezentate pentru a arăta cum, prin programe participative de cercetare publică, putem deriva o abordare a peisajului urban pentru înfrumusețarea și comodificarea spațiilor publice. Lansarea ideilor de mai sus în calitatea de contribuții sociale pentru comunitate de către Universitatea Polis University și Co-Plan pentru a îmbina elementele mai sus prezentate poate fi utilizată pentru a elabora, implementa și gestiona acest întreg proces.

Sonia DAMCHEVSKA, Skopje
coordonator, KOR-CSD – Coaliția pentru Dezvoltare Durabilă, Skopje

Comunități unite pentru comunități mai bune
Intervențiile în spațiul public reprezintă una din formele posibile prin care putem angaja activ cetățenii și putem încuraja participarea lor la procesul de revendicare a spațiului public. De asemenea, intervențiile în spațiul public au și efectul de a atrage atenția publicului asupra potențialului asociațiilor de locatari în calitate de ”celule” ale mediului urban, adică locuri în care cetățenii își colectează și amplifică vocile lor pentru a-și articula mai eficient necesitățile și ideile, pentru a adopta o atitudine mai pro-activă atât în probleme ce țin de comunitatea lor dar și de oraș în genere.

Hamlet MELKUMYAN-ALEXANYAN, Erevan
Cercetător, Institutul de Arheologie și Etnografie, Academia Națională de Științe

Remodelarea spațiilor publice: Noi forme de identitate civică în Erevanul post-sovietic
Discursul cu privire la spațiile publice și noile forme de identitate civică au devenit foarte actuale în Erevanul post-sovietic al ultimilor ani („Salvați cinematograful în aer liber Moscova” (2010), „Salvați Parcul lui Mashtoc” (2012). Aceste mișcări au dat curs unei dezbateri în sfera publică, referitoare la spațiul public și identitatea civică – existența ca cetățean, solidaritate, antihomofobie, participare civică în baza Constituției și au inspirat, de asemenea, la activitate, alte grupuri de cetățeni. Aceasta este natura noii mișcări de protest „Plătim 100 de drame / vch’arum enq 100 dram”, împotriva deciziei primăriei de a ridica prețul transportului public de la 100 la 150 amd. Mișcarea socială a fost lansată sub sloganul „plătim 100 de drame” a motivat surprinzător cetățenii să se organizeze și să acționeze solidar și cu toleranță.

Joanna ERBEL, Varșovia
Cercetător, activist

Între contestare și cooperare. Strategiile activiștilor urbani în Polonia contemporană
În ultimii ani am fost martorii unei activități din ce în ce mai intense a mișcărilor urbane poloneze. În prezentarea mea voi descrie dinamica dezvoltării mișcărilor urbane poloneze – de la mobilizare locală, la crearea unei rețele naționale – Congresul Mișcărilor Urbane. Voi discuta, de asemenea, despre succesul mișcării și noul tip de cooperare cu autoritățile municipale, acolo unde este loc atât de contestare și protest, cât și de cooperare.
Mă voi concentra asupra unor exemple referitoare la lupta pentru spațiul public, încercarea de implementare a bugetului participativ (primul în Sopot și apoi în alte orașe) și modalitatea de implementare, lupta pentru schimbarea priorității transportului și recunoașterea prezenței bicicliștilor și a altor tipuri de activități. Voi discuta despre rolul artei, în special al artei în spațiile publice în stimularea unora dintre aceste procese.

IMG_6540_web

18 septembrie 2013

13:00-14:00 Sesiunea 4: prezentări ale activiștilor din Chișinău

Oleg BREGA
Asociația Hyde Park

Instrumente de mobilizare rapidă

Ion STEFANIȚĂ
Agentia pentru Restaurare si Protectie a Monumentelor, Ministerul Culturii al Republicii Moldova

Centrul Istoric al Orașului Chișinău – între protecție și degradare

Vitalie VOZNOI
Asociația Orașul Meu Drag

Interacțiunea între asociațiile obștești

Vitalie SPRÎNCEANĂ
Universitatea George Mason

Practici de comercializare a spațiilor publice în Chișinău

DSC_7784_web

14:00-15:00 Sesiunea 5: arta în spațiul public

Vladimir US
Asociația Oberliht

Crearea spațiului public prin acțiune culturală
În prezentarea sa Vladimir Us va vorbi despre spațiul urban din Chișinău de după 1991. În cursul ultimelor două decenii un număr impunător de spații cu menire socială au fost demolate, abandonate, unele din ele privatizate sau convertite în spații comerciale. Pe acest fundal dominant diverse inițiative ce fac uz de oraș într-un mod diferit se fac auzite. Grupuri de artiști, arhitecți și cercetători și-au propus să creeze noi spații publice prin acțiune culturală, ținînd cont de nevoile comunității locale. Ei fac uz de oraș drept atelier dar și spațiu de întîlnire și interacțiune cu diverse publicuri.

Bettina Kolb, Viena

Sociolog

Heidi Dumreicher, Viena
Director, Institutul pentru Dezvoltare Urbană Durabilă

Intervenții artistice pentru un spațiu public animat
În cadrul transformării spațiilor publice, intervențiile artistice care apropriază spațiile urbane reprezintă ocazii care creează spații publice animate, în care se exprimă unitatea societății și sensul individual. Pentru spațiul public, teoria coproprietății emoționale – problema deținerii și aproprierii spațiului public – și conceptul de oraș ca scenă contribuie la analiza spațiului public. Pe baza intervențiilor artistice în cadrul proiectului SPACES, prezentăm tezele nou elaborate care vor reprezenta structura comună de interpretare și baza de comparație a viitoarelor recomandări.

15:30-17:00 Sesiunea 6: Sesiunea finală

sinteza prezentărilor urmată de un set de recomandări și discuție publică

moderator – Vitalie SPRÎNCEANĂ

IMG_6580_web

EN
– – – – –

Regional Conference: Public Spaces in Post-Socialism: inclusion, exclusion and practices of reclaiming

September 17-18 2013, Chișinău

INVITATION

Dear Mr. / Ms.

Oberliht Association has the pleasure to invite you to attend the international conference – Public Spaces in Post-Socialism: inclusion, exclusion and practices of reclaiming, which will take place in Chisinau on September 17-18, 2013, starting with 1 pm, in the conference hall of the Regency Hotel (str. Sfatul Ţării 17, Chisinau).

The conference gathers scholars, architects, activists, curators and artists from Moldova, Ukraine, Armenia, Georgia, Macedonia, Albania, Poland and Hungary that study or are active in the field of public space and the problems related to the administration and reconfiguration of public spaces in the post-socialist period.

The presentations will explore topics such as: urban development and urban planning, beautification, degradation and commoditization of public spaces, social movements reclaiming and defending public spaces, inclusion and exclusion in public spaces of various social groups (religious minorities, people with disabilities, sexual minorities, the poor), the politics of public spaces in post-socialism, corruption and lack of transparency in the process of privatization and administration of public property, symbolic/religious appropriation of public spaces.

Activists from Chisinau and the region will present cases in which the civil society, social movement or other groups of citizens have mobilized to oppose these practices, to redefine the concept of citizenship, civic identity and participation.

The conference concludes the project Opening the Public Space for Citizens: Innovation and Inclusion, implemented by Oberliht Young Artists Association from Moldova in partnership with Utopiana.am Association from Armenia, Foundation Center for Contemporary Art from Kiev, GeoAIR Association from Georgia and Oikodrom – the Vienna Institute for Urban Sustainability from Austria with the financial support of the East East Beyond Borders Program of the Soros Foundation-Moldova

This conference is organized by Oberliht Young Artists Association in collaboration with participating experts, in the frame of EU project SPACES as part of the program: Chisinau Civic Center – beyond the red lineshttps://chisineu.wordpress.com/proiecte/ccc-liniile-rosii

IMG_6634_web

PROGRAM

September 17, 2013

1-3 pm Session 1: Urban Policies

Ștefan RUSU, Dushanbe/Chisinau
curator, editor, visual artist, filmmaker, [KSA:K] Center for Contemporary Art, Chisinau, Currently works at Dushanbe Art Ground, Tajikistan

Neo-liberal urban policy behind the D. Cantemir Boulevard and the transformation of public space in Chisinau
Why today we have to implement ‘expired’, 60-70 years old urban development plans? This contribution will analyze urban planning policies in the city of Chisinau implemented by the neo-liberal administration of the city after 92, and the impact of privatization policies on the public sphere. The other important aspect is revealing gentrification tendencies in the context of neo-liberal politics in the last decade and its impact on city center. What could be an alternative to D. Cantemir Blvd? Defining a preliminary action plan addressed to the civil society activists in order to defend and protect old town area and its inhabitants.

Vitalie SPRÎNCEANĂ, Chisinau
Sociologist, activist, George Mason University

(Micro)Claiming the Public Space in Chisinau.
In Chisinau as everywhere sometimes citizens are performing themselves, often illegally, acts of privatization/controlling/commercialization/appropriation of public spaces. Practices such as: illegal parking in the parks/on the sidewalks, appropriating benches in public parks in order to sell stuff etc represent a common view in Chisinau. At the same time, at the same micro-level, we have seen in Chisinau the emergence of interesting practices of citizens trying to reclaim the public space without the help of the state. Such are some artistic actions that intend to deny the access of cars to specific places – Bucuresti 68, Stop Ham and others. These practices have also the effect of constituting a non-state site of political action, a public stage where the issues of citizenship and political participation are being constantly renegotiated.

Igor TYSHCHENKO, Kiev
Researcher, Centre for Society Research from Kyiv

Urban Renewal, Automobile-oriented Development, and the Problem of Exclusion: Case of Kyiv
The power discourses of urban renewal and transport infrastructure development appear to cover up increasingly stronger processes of extensive commercialization, rigid automobilization, and loss of public spaces in contemporary Kyiv. The main problem that this presentation emphasizes is the exclusion of the vulnerable groups of users of public spaces – people with limited mobility, homeless people, parents with children, and cyclists in the process of urban renewal. We would discuss both the general perspective on the problem and the particular cases of defending the public right to access.

Ruben AREVSHATYAN, Yerevan
President, AICA-Armenia, Institute of Contemporary Art, Armenian Open University

Reclaiming the public or the paradoxes of post soviet public consciousness (Yerevan case)
In the different cities of the post soviet countries we have been witnessing many cases of active public resistances that are led to protect buildings and territories inherited from soviet past that used to have public function. Within the past 5 years Yerevan has been experiencing quite interesting and intensive developments in terms of emerging new social groups and new public discourses around the protection, function and very notion of public spaces in the urban terrain.

IMG_8434_web

3:30-5 pm Session 2: Inclusion and exclusion in the public spaces

Mikheil SVANIDZE, Tbilisi
Researcher, Ilia State University

Informal Public Education in Georgia – a Cautions Look at Two Cases
In this paper I look at a couple instances of education not directly tied to the educational institutions (public or private), that are, theoretically, the places where one gets public education – free and accessible for all. I analyzed two different forms of series of public lectures, both in the streets of Tbilisi, from both “lecturer” and the spectator point of view and looked at the power-relationship at work in both cases. In a short survey, I looked at key variables such as accessibility, outreach, political motivation, long-term impact, investigating the claim that free-for-all universities, street academies and the like are important supplementary educational vehicles, especially in the post-soviet space where formal education lags far behind on a range of levels.

Anna KHVYL, Kiev
Foundation Center for Contemporary Art, National University of Kyiv-Mohyla Academy

Arevik MARTIROSYAN, Erevan
Adviser, YSU Center for Gender and Leadership Studies and Institute of Human right and Democracy

Reclaiming the night: fear, safety and gender divisions in public space
Along with divisions of urban space based on the question of ownership, commercialization, inclusion, it’s worth paying attention on such category as gendered space while analyzing postsocialist cities.  There is a number of ways to understand what gender divisions means if we apply it to space. We’d like to discuss the question of fear, gender violence and suggest practical ways of personal empowerment and making urban space more secure for women.

Levan ASABASHVILI, Tbilisi
Architect, activist, Urban Reactor

The Struggle for Shelter in Unused State Owned Buildings in Tbilisi
One of the new issues that Georgian society faces is the problem of public space and public amenities. This paper will take a closer look to the conflict which arose between homeless people and the state and private sector. In October 2012, when ruling power was changed, the homeless occupied several state owned and one private, underused buildings. Although the experience of public resistance is very poor in our context, with comparative study of this case with other related movements, examination of the ideological issues involved and other details, the text will try to analyze tactical tools as well as broader, strategic meaning and potentials of such small movements and their relation to the leftist political activism.

Levente POLYAK, Budapest
Hungarian Contemporary Centre

Civil Budapest: Activism, politics and commercialization in a Post-Socialist City
The incompleteness of the democratic transition of Hungary is most striking in the conflicts unfolding in cities, where growing inequalities are manifestly inscribed in the urban space. In recent years, a number of new initiatives in Budapest emerged to create various platforms for public oversight of urban transformation, focusing in particular on processes of demolition, housing, vacant properties and the disappearance of public spaces. In the presentation I propose to outline a few case studies characteristic of the procedures in which grassroots organisations announce their right to participate in urban regeneration.

IMG_8307_web

5-6:30 pm Session 3: Participation, cooperation and organization

Saimir KRISTO, Tirana
Co-Plan Institute for Habitat Development, Tirana

Transforming urban landscape through social contribution and urban participatory planning
The meta-transitional context of Albania offers a case of urban landscape that could be characterized and an incubator of private development. There have been successful cases the last 15 years in the country of small pilot programs that were taking advantage of the private power and were turning it into a mechanism that also could serve in the public interest. Cases of Co-Plan in the public interventions and urban regulatory plans of Fier, Bathore and Kamza, etc.
Cases of Zagori, Burrel, Kruma and Bajram Curri in Albania will be presented in order to show how through public participatory research programs we can derive in an urban and landscape approach in order to beautificate and commoditizate public spaces. Initiating from the above ideas as social contribution for the community by Polis University and Co-Plan in order to combine the above described elements so they can be used in order to draft, implement, and manage the whole process.

Sonia DAMCHEVSKA, Skopje
coordinator, KOR-CSD – Coalition for Sustainable Development, Skopje

Joined Neighbours For Better Neighbourhoods!
Interventions in public spaces are one possible way how we can get citizens to take action and participate in the appropriation of public space, but also to draw their attention about the potentials of the homeowners associations, as “building blocks” of urban environments with collective housing, to connect and join their “voices” in order to articulate more effectively the needs and ideas of citizens who live in the immediate neighborhood, and take pro-active approach in addressing issues related to their micro communities (and beyond).

Hamlet MELKUMYAN-ALEXANYAN, Yerevan
Researcher, Institute of Archeology and Ethnography, National Academy of Science

Reshaping public spaces: new forms of civic identity in post-soviet Yerevan
Discourse of public spaces and new forms of civic identity became very actual in post-soviet Yerevan in recent years („Save Moscow cinema’s open-air hall” (2010), „Save Mashtoc’ park” (2012). These movements not only have sprang a debate in the public sphere about the public space and the civic identity – being a citizen, solidarity, antihomophobia, civic participation based on Constitution, but they also inspired other groups of citizens to be active. Such is the new protest movement “We pay 100 dram/ vch’arum enq 100 dram”, against the city hall decision to make prices for public transport from 100 to 150 amd. The social movement started under the slogan „pay 100 dram” unexpectedly motivated most of citizens to get organized together and do solidarity activity, be in tolerance.

Joanna ERBEL, Warsaw
Researcher, activist

Between contestation and cooperation. Urban activists’ strategies in contemporary Poland
For the last few years we envisage growing activity of Polish urban movements. In my presentation I will show the dynamic of development of Polish urban movements – from local mobilization to creating a countrywide network – Urban Movements Congress. I will talk as well about successes of the movement and new type of cooperation with cities’ authorities where there is both place for contestation and protest as well as for cooperation.
I will focus on such examples as struggle for public space, attempts to implement participatory budget (first in Sopot than in other cities) and mode of its implementing, fight for changing transport priority and acknowledging presence of bicycle and other local type of activities. I will talk as about the role of art, especially of art in public spaces in stimulating some of these processes.

IMG_8192_web

September 18, 2013

1-2 pm Session 4: Presentations from Chisinau activists

Oleg BREGA
Hyde Park Association

Instruments for rapid mobilization

Ion STEFANIȚĂ
Agency for Inspection and Restoration of the Monuments, Ministry of Culture

The historical centre of Chisinau – between protection and degradation

Vitalie VOZNOI
Orașul Meu Drag Association

Interaction between civic organizations

Vitalie SPRINCEANA
George Mason University

Practices of commercialization of public spaces in Chisinau

DSC_8091_web

2-3 pm Session 5: Art in the public space

Vladimir US
Curator, Oberliht Association

The creation of public space through cultural action
In his presentation Vladimir Us will talk about the post-soviet urban space of Chisinau and its transformation processes after 1991. In the course of the last two decades many spaces of public use have been demolished, abandoned, some of them privatized or converted to commercial spaces. Having as background these dominating processes, new initiatives that claim the right to use the city in a different way make themselves more and more visible. Artists, architects, researchers proposed themselves to create new public spaces through cultural action that would respond to the needs of the local community. They are making use of the city as a studio and space where to meet and interact with the publics.

Bettina KOLB, Vienna
Sociologist

Heidi DUMREICHER, Vienna
Director, Oikodrom, The Vienna Institute for Urban Sustainability

Arts interventions for a lively public space
Within the transformation of public space, arts interventions which appropriate urban place constitute occasions which create a lively public space, where societal coherence as well as individual meaningfulness is expressed. For the public space, the theory of the emotional co-ownership – the question who holds and owns the public space – and the concept of the city as a stage contributes to analyze public space. Based on the arts intervention in the frame of the SPACES project, we present newly developed theses that will serve as a common structure of interpretation and as a basis for comparison and further recommendations.

3:30-5 pm Session 6: The final session

The synthesis of presentation followed byt a set of recommendations and a public discussion.

Moderator – Vitalie SPRÎNCEANĂ

Ziua 1 / Day 1

Ziua 2 / Day 2