IMG_9144_web

– – – scroll down for English version – – –

kitSChinĂu gRaFfITi – 2008

Cînd nimeni nu te mai aude cuvintele ţi se lipesc pe pereţi
Pînă nu demult nu prea vedeai pe vreun perete din Chişinău un portret cu Jimi Hendrix sau Angela Davis. Chiar şi după abolirea totalitarismului, cînd exprimarea liberă a încetat să mai fie un tabu, a fost nevoie de un timp („cînd îi dai voie unui român să spună ce vrea, el se pierde cu firea”, spunea Andrei Gheorghe) pentru ca îndrăzneţii cu cretă şi spray-uri în mînă să înceapă să-şi gîndească mesajele, să înveţe cum să dispună de acest spaţiu care le-a venit la îndemînă. S-au cam ştirbit, au cam rămas în ceaţă ambiţiile bulversante ale breaker-ilor, skater-ilor şi rocker-ilor de a-şi idealiza condiţia (anti)socială în graffiti-uri pompoase.

Acum peretele e dorit de toţi, el nu mai e doar o oglindă a subculturii. Agenţii de publicitate, comercianţi de imobile, companii de afaceri – toţi îşi fac reclamă pe ziduri. Chiar şi partidele politice au ajuns să-şi promoveze liderii prin stickere şi stenciluri. Asta îmi aduce aminte de filmele alea tîmpite gen Chris Rock e un negru care ajunge preşedinte la Casa Albă şi toţi politicienii ăia la cravată încep să poarte haine largi „FUBU” şi „PHAT FARM”, lanţuri, şepci şi să danseze hip-hop.

Dar lumea asta aşa-zis respectabilă nu preia acele elemente de subcultură cum ar fi dansul pe mîini şi învîrtitul în cap sau desenarea unei muze în spatele blocului. Ea submină esenţa preluînd doar mecanismele de lucru, ea parazitează subcultura şi o transformă cu încetul într-o platformă în care arta devine kitsch publicitar, iar protestul – o acţiune care se produce doar atunci cînd cei împotriva cărora se protestează sunt singurii care au nevoie de el. Din acest punct de vedere, faptul că indivizii acestei lumi au început să înţeleagă cît de puternic poate fi impactul social al fenomenului graffiti este cel puţin alarmant.

Da, scrierea pe ziduri este pe cale să devină şi ea un atribut pe care sistemul şi-l va însuşi ca o metodă de manipulare a maselor sociale. Guvernul nu mai priveşte înjurăturile de pe pereţi ca pe nişte pretenţii neînsemnate ale „derbedeilor” (cît de haios este să vezi uneori în zorii zilei cîte un zugrav care acoperă cu var o inscripţie în care vreun oarecare politician e numit gay). Cînd nimeni nu te mai aude cuvintele ţi se lipesc pe pereţi.

text – Vadim TÎGĂNAŞ (oct. 2007)
foto – Vladimir US

IMG_8918_web

Cu var

Varul (hidroxid de calciu obţinut prin calcinarea rocilor calcaroase) este folosit astăzi pe larg de toată lumea. El se utilizează în special în construcţii, agricultură, în industria metalurgică şi cea de prelucrare a sticlei. Prin părţile noastre se practică vopsirea tulpinelor de copaci, împrospătarea pereţilor casei pe la sate, dar, mai recent, şi acoperirea graffiti-urilor şi stencil-urilor din oraşe. Încă din secolul III este cunoscută calitatea sa antibacterială şi de combatere a dăunătorilor şi altor elemente rezistente – de aici şi groapa cu var.

Colecţia de imagini grupată sub numele de kitSChinĂu gRaFfITi reprezintă o tentativă de a înregistra recentele intervenţii, în mare parte anonime, de pe străzile oraşului Chişinău. Acestea sunt realizate fie în mod autorizat, fie neautorizat, iar printre intervenanţi se pot distinge autorităţile publice locale, comercianţii, partidele politice, diverse agenţii, dar şi activiştii de pe loc, studenţimea, băieţii răi şi, nu în ultimul rînd, artiştii, în fond toţi cei care pretind că au ceva a spune.

Proiectul kitSChinĂu gRaFfITi, odată prezentat în Galeria Mobilă, încearcă să pună în discuţie noţiunea de spaţiu public şi dreptul la folosirea lui, îşi propune să analizeze intenţia de comunicare a protagoniştilor ce stau în spatele acestui gen de manifestare artistică şi să documenteze procesul de formare a subculturilor, contraculturilor şi altor microculturi în oraşele mari din Moldova.

text – Vladimir US (ian. 2008)

– – –

Revista Stare de Urgenţă, Anul 1, Nr. 2, ian 2008 [RO/EN]
kitSChinĂu gRaFfiTi – supliment editat de Asociaţia Oberliht (PDF)

IMG_8430_web kitSChinĂu gRaFfITi – 2008

When there are no ears to hear the words are coming out on the walls

Not so long ago there was any chance to see in Chişinău the portrait of Jimmy Hendrix or Angela Davis drawn on the walls. Even after the abolition of the totalitarian system, when the freedom to express yourself has stopped being a taboo, it took some time (as Andrei Gheorghe said „when you allow a Romanian to state what is it he really wants, he will lose his grip”) to the most courageous ones to take a piece of chalk and/or spray and communicate their message, to learn how to use the space they acquire. It is altered, and remained in the haze of the astounding ambitions of the breakers, skaters and rockers to idealize their (anti)social clause with jammed graffiti.

The wall is what everyone wants; it is a subculture’s reflection no more. Publicity agencies, realtors, business companies – all of them are advertising on the walls. Even the political parties are doing the same, promoting their leaders with stickers and stencils. This reminds me of that stupid movie like – Chris Rock is an Afro-American who becomes the President of The USA and all the politicians at the White House start wearing large clothing „FUBU” and „PHAT FARM”, chains, caps and dance hip-hop.

But in real life these so called honorable people don’t uptake those elements of the subculture like break-dancing or drawing the muse on the backyard wall. They undermine the essence by appropriating just the working methods, they are bloodsucking the subculture moving it into a sphere where art becomes entertainment and kitsch, but the strike transforms into an action produced only when the one against whom the strike starts is in need of it. From this point of view, the fact that people of this world start to realize the power and the social impact that graffiti phenomenon can produce, is simply alarming.

Finally graffiti is on its way to become a part of the system used for the mass manipulation. The Govern no longer perceives the swearing on the walls as some irrelevant stupidity of the “buffoons” (how funny it is to see in the early morning a worker painting over an inscription calling some politician “gay”). When there are no ears to hear the words are coming out on the walls.

text – Vadim TÎGĂNAŞ (oct. 2007)
photo – Vladimir US
translation – Constanţa DOGARU

IMG_0521_web Whitewash

Whitewash (Calcium hydroxide obtained at the incineration of the chalk-stone) is largely used by everyone nowadays. It is used mostly in constructions, agriculture and metallurgy and glass processing. In our area people use it for painting the tree stems, the house walls in the countryside and since recently for covering the graffiti and stencils in the urban areas. Its antibacterial qualities are well known starting with the III rd century as well as its destructive qualities for pests and other resistant elements – from here comes the lime pit.

The image collection grouped under the name of kitSChinĂu gRaFfITi represents an attempt to register the recent interventions, most of them being anonymous, performed on the streets of Chişinău. These are done with or without an authorization, and some of the interventions are made by the public authorities, salesmen, political parties, commercial agents, but also local activists, students, „bad” boys and last but not the least – artists, in fact anyone who claims to have something to say.

The kitSChinĂu gRaFfITi project, first presented in the Mobile Gallery, is questionning the notion of public space and the right to use it by analizing the attempt of the actors that stay behind this genre of artistic expression to communicate. It also intends to document the process of formation of different subcultures, countercultures and other microcultures in big towns from Moldova.

text – Vladimir US (jan. 2008)
translation – Constanţa DOGARU

– – –

State of Emergency, Year 1, Nr. 2, Jan 2008 [RO/EN]
kitSChinĂu gRaFfiTi – supplement edited by Oberliht Association

IMG_0521_web

Pentru a pune în discuție și a conclude expoziția kitSChinĂu gRaFfiTi, pe 26 ianuarie 2008 a fost organizată o plimbare. Aici e harta și aici cîteva poze.

Pentru a afla mai multe despre plimbare, opiniile participanților și calificativele oferite de ei unor sau altor desene, vă invităm să urmăriți acest video:

In order to discuss and to conclude the  kitSChinĂu gRaFfITi exhibition, on January 26, 2008 a walking tour was organized. Here is the map of the walk, and here are some photos.

To learn more about the graffiti tour and to hear different opinions if they are kitsch or not, please check out this video: